🗊Презентация Preţurile în cadrul comerţului internaţional

TEMA 11. PREŢURILE ÎN CADRUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL Definirea pieţei mondiale şi a preţului mondial. Categoriile de preţuri practicate în cadrul tranzacţiilor economice internaţionale. Rolul statului în reglementarea comerţului internaţional.

1. Definirea pieţei mondiale şi a preţului mondial se caracterizează prin următoarele trăsături: este o categorie a producţiei de mărfuri, în cadrul căreia desfacerea mărfurilor se desfăşoară în afara hotarelor ţării producătoare; se manifestă în procesul de schimb sub influenţa cererii şi a ofertei mondiale; asigură utilizarea optimă a factorilor de producţie; exclude din competiţie mărfurile care nu corespund standardelor mondiale de calitate şi nu fac faţă concurenţei prin preţuri.

Teoriile comerţului internaţional

PREŢUL MONDIAL este format, în majoritatea cazurilor, sub influenţa ţărilor occidentale dezvoltate, care au o contribuţie preponderentă în comerţul mondial.

2. Categoriile de preţuri practicate în cadrul tranzacţiilor economice internaţionale

3. Rolul statului în reglementarea comerţului internaţional metode administrative de reglementare metode economice de reglementare barierele tehnice de comerţ metode valutar-financiare alte metode şi instrumente de ordin comercial

metode administrative de reglementare: interzicerea sau limitarea exportului/importului, întroducerea contingentelor de import/export; metode administrative de reglementare: interzicerea sau limitarea exportului/importului, întroducerea contingentelor de import/export; metode economice de reglementare: utilizarea tarifului vamal, a comisioanelor vamale, a accizelor, a subvenţiilor la export; barierele tehnice de comerţ: utilizarea standardelor şi normativelor tehnice, a normelor şi regulilor de securitate, a sistemului de certificare, a normelor sanitar-veterinare etc.; metode valutar-financiare: creşterea sau reducerea ratei de schimb a valutei naţionale, utilizarea instrumentele creditare, a ratei dobânzii etc.; alte metode şi instrumente de ordin comercial, care favorizează sau nu importul şi exportul.

politica de dumping. Deşi, pentru început, această practică aparent aduce avantaje importante oferind o sursă de aprovizionare la preţuri scăzute, ea poate avea consecinţe negative asupra producătorilor interni şi asupra economiei ţării importatoare. Pentru a evita încadrarea acestei practici în politica de dumping, ţările exportatoare dezvoltate folosesc diverse metode, cum ar fi: diferenţierea produselor proprii faţă de produsele producătorilor interni, combinarea desfacerilor cu efectuarea unor servicii post-vânzare etc. Pe când ţările importatoare pot stabili taxe vamale majorate, numite taxe antidumping. politica de dumping. Deşi, pentru început, această practică aparent aduce avantaje importante oferind o sursă de aprovizionare la preţuri scăzute, ea poate avea consecinţe negative asupra producătorilor interni şi asupra economiei ţării importatoare. Pentru a evita încadrarea acestei practici în politica de dumping, ţările exportatoare dezvoltate folosesc diverse metode, cum ar fi: diferenţierea produselor proprii faţă de produsele producătorilor interni, combinarea desfacerilor cu efectuarea unor servicii post-vânzare etc. Pe când ţările importatoare pot stabili taxe vamale majorate, numite taxe antidumping. Drept sancţiune pentru încălcarea unor reguli sau principii de drept internaţional sau ca mijloc de presiune politică, statele pot aplica embargo – interzicerea exporturilor sau importurilor în şi dintr-o ţară. Sunt situaţii când se aplică un regim vamal discriminatoriu faţă de mărfurile provenite din alte state, pentru a împiedica, din considerente politice sau economice, pătrunderea acestora pe piaţa respectivă. Ţările împotriva cărora se iau asemenea măsuri, la rândul lor, stabilesc taxe vamale ridicate asupra mărfurilor importate din ţările respective, denumite taxe de retorsiune sau sancţionare. Protejarea pieţei interne a unei ţări de concurenţa mărfurilor străine se poate realiza şi prin regimul taxelor vamale. Prin intermediul lor statul urmăreşte, în primul rând, procurarea unor venituri bugetare, dar şi protejarea economiei de concurenţa străină prin instituirea unor taxe cu nivel ridicat.

Nivelul preţurilor practicate în schimburile economice internaţionale depinde şi de mijloacele de plată străine folosite. Preţul unui bun variază pentru o anumită ţară în raport cu cursul valutei cu care se achită sau se cumpără o marfă pe piaţa externă. Cursul valutar este stabilit de autoritatea monetară ca un curs oficial ţinându-se seama de paritatea monedei, de raportul cerere-ofertă pentru valuta respectivă şi situaţia balanţei externe de încasări şi plăţi. Nivelul preţurilor practicate în schimburile economice internaţionale depinde şi de mijloacele de plată străine folosite. Preţul unui bun variază pentru o anumită ţară în raport cu cursul valutei cu care se achită sau se cumpără o marfă pe piaţa externă. Cursul valutar este stabilit de autoritatea monetară ca un curs oficial ţinându-se seama de paritatea monedei, de raportul cerere-ofertă pentru valuta respectivă şi situaţia balanţei externe de încasări şi plăţi. Atunci când în ţară se înregistrează un deficit al balanţei externe de plăţi, se încearcă restabilirea echilibrului prin deprecierea inflaţionistă a monedei naţionale, urmărind stimularea exporturilor şi limitarea importurilor. Dar, mărimea avantajelor şi durata obţinerii lor depind de gradul de reacţie ale preţurilor interne la devalorizarea monedei naţionale care, la rândul său, depinde de anumiţi factori: ponderea produselor din import în totalul produselor ce se realizează pe piaţa internă sau în aprovizionările de produse, mărimea stocurilor de produse existente în ţară, elasticitatea cererii, factorii psihologici etc. Devalorizarea monedei poate constitui un stimul pentru export numai o anumită perioadă şi cu condiţia ca reacţia preţurilor interne să fie mai mică şi lentă, iar în ţările partenere să nu se adopte contramăsuri la această politică prin: majorarea taxelor vamale, întroducerea unor restricţii la import sau devalorizarea corespunzătoare a monedei străine etc.