🗊Презентация 9 cooperarea în logistică

9 COOPERAREA ÎN LOGISTICĂ  Forme de integrare în logistică: funcţională, geografică sectorială. Conceptul de cooperare – posibilitatea adaptare la incertitudinile şi complexitatea generate de dubla destabilizare la care logistica este supusă în amonte şi în aval.

Caracteristicile şi principiile cooperării logistice Caracteristicile cooperării logistice: dimensiunea relaţională – continuitatea și repetitivitatea relațiilor desfăşurate într-o anumită perioadă de timp, relațiile au la bază un principiul mutualității; îndeplinirea unor obiective comune membrilor canalului logistic, partajarea efectelor benefice între aceştia; încrederea reciprocă - element intrinsec al cooperării logistice; optimizarea globală este preferată optimizării locale – depășirea logistice.

Principiile cooperării logistice: Principiile cooperării logistice: Coordonarea lanţului de aprovizionare creşte în timp pentru a putea permite reducerea costurilor. Pentru a fi competitiv trebuie să cooperezi; logistica este un domeniu privilegiat al cooperării,trebuie depăşit momentul raportării la un singur domeniu şi raportarea la activităţi comerciale şi de marketing. Rolul logisticianului este acela de facilitator şi organizator al cooperării; Modelele generice ale cooperării producător – distribuitor se diferenţiază prin obiective, câmp de aplicare şi mod de coordonare; Modul de cooperare logistică depinde foarte mult de sectoarele în care producătorul şi distribuitorul îşi desfăşoară activitatea; Evoluţia în timp a cooperării producător-distribuitor nu respectă o dinamică circulară sau liniară, care să permită trecerea de la un mod la altul, ci are la bază o evoluţie cronologică după o logică sectorială şi strategică; Fiecare model de cooperare necesită pre-colaborări organizaţionale intra-firme în domeniul sistemelor informaţionale şi al competenţelor.

Modele generice de cooperare Cooperarea logistico-organizaţională – caracteristici: Obiective:eliminarea costurilor și creșterea productivității; Cooperarea limitată la rezolvarea unor probleme pur logistice; Persoanele implicate ţin de logistica operaţională a producătorului şi distribuitorului (depozite, transport). Acest tip de cooperare rămâne limitat la dezvoltări tehnice şi rezolvarea litigiilor (erori de facturare şi livrare, informaţii greşite legate de produse): Nu presupune utilizarea unor aplicaţii informatice complexe, ci doar automatizarea procedurilor existente.

Modele generice de cooperare 2. Cooperarea logistico – comercială – caracteristici: Obiective: reducerea costurile operaţionale şi integrarea componentei comerciale; Se urmăreşte ameliorarea performanţei comerciale, a cifrei de afaceri şi a marjelor pe baza organizării unor sisteme logistice adaptate şi a abordării pe familii logistice. pune în relaţie logisticienii cu vânzătorii producătorului şi cu achizitorii distribuitorului. Sistemul informaţional favorizează schimbul de informaţii (cataloage cu produse, planificarea ofertelor, istoricul vânzărilor, date legate de noile produse, promoţii). Logica generală în care se încadrează rămâne una de tip push, miza esenţială fiind câştigul comercial.

Modele generice de cooperare 3. Cooperarea logistică – marketing: presupune organizarea unui departament de marketing la producător, dar şi la distribuitor (pentru achiziţii). în primul caz găsim frecvent un asemenea departament, în cel de-al doilea caz situaţia este în plină dezvoltare. Funcţiunea de marketing include previziunea vânzărilor, cunoaşterea consumului real, a stocurilor pe ansamblul lanţului, a planurilor de producţie şi distribuţie. Se poate vorbi de un pilotaj integrat al fluxurilor şi de o logică de tip pull. Modelele de cooperare logistică sunt hibride și depind de: poziţia strategică a producătorului şi distribuitorului, precum şi de structura canalului de distribuţie (administrat, controlat); nivelul serviciilor pentru consumatori, caracteristicile produselor (valoare/kg), mărimea punctelor de vânzare; obiectivele cooperării, orientate în general spre pilotajul integrat al fluxurilor între producător şi consumator.

Prezentarea comparativă a modelelor de cooperare logistică

Logistica şi trade-marketingul Trade marketing - schimbare de atitudine în raportul producător – distribuitor, prin luarea în considerare de către producător a exigenţelor şi nevoilor distribuitorilor. Distribuitorii și producătorii caută noi modalităţi pentru a-şi dinamiza activitatea: trecerea de la o politică orientată spre practicarea unor de preţuri cât mai mici, la una de valorificare a serviciilor asociate produselor. Negocierile producător – distribuitor trec dincolo de preţ, către modalităţi de plată, automatizarea proceselor. performanţa comercială vizavi de consumatorul final depinde de gradul de coordonare a eforturilor tuturor agenţilor economici care compun lanţul prin intermediul căruia produsul este pus la dispoziţia clientului final. Consecința incoerenței pe ansamblul lanţului - scăderea competitivităţii pe ansamblu şi pentru fiecare element component.

9.3. Implicaţii organizaţionale ale cooperării logistice La nivel strict operaţional cooperarea logistică - implică pe cei din depozitare, transport şi schimb de informaţii. Cooperarea logistico-comercială - angajează vânzătorii producătorului şi cumpărătorii distribuitorului într-un dialog constructiv cooperarea logistică-marketing - necesită un dialog care să asocieze cele două extremităţi ale lanţului de aprovizionare.

9.3. Implicaţii organizaţionale ale cooperării logistice

9.3. Implicaţii organizaţionale ale cooperării logistice Un parteneriat producător-distribuitor presupune trei componente: merchandising; comercial; logistică. caracterul integrator al logisticii în relaţia producător-distribuitor

9.4 Evoluţia meseriilor legate de logistică În organizarea sa iniţială funcţia logistică era în totalitate absorbită de funcţia comercială Analiza misiunilor funcţiei logistice permite identificarea a trei obiective care îi sunt specifice: Asigurarea de sprijin pe teren reprezentanţilor de vânzări (eşantioane, PLV, informaţii despre produse). Produsul să corespundă calitativ atunci când consumatorul îl găseşte în raft; Respectarea exigenţelor de service cerute de distribuitori (administrate fie de magazin, fie la nivel naţional pentru o marcă dată). Obiectivul major al logisticii comerciale este acela de a dezvolta parteneriate în cooperare între producător şi distribuitor: a) apropierea între funcţiile logistice, a căror misiune esenţială este aceea de a furniza nivelul dorit de servicii către clienţi, ceea ce conduce la o abordare distinctă pe mărci; b) gestiunea pe bază de proiecte în domeniul logistic. Dezvoltarea de soluţii informatice este un exemplu de proiect transversal, care asociază diferiţi actori în obţinerea de obiective comune. Evoluţia distribuţiei a condus la o restructurare a reţelei comerciale – organizarea a două circuite: unul direct, în care reprezentanţii iau comenzile şi negociază direct în fiecare punct de vânzare Indirect - un circuit de societăţi, în care legătura este ţinută cu depozitele sau centralele de aprovizionare.