🗊Презентация Grupurile de presiune ca element al sistemului politic. Lecția 8

Lecția 8. Lecția 8. GRUPURILE DE PRESIUNE CA ELEMENT AL SISTEMULUI POLITIC

PLANUL 1. Identificarea grupurilor de presiune. 2. Trăsăturile grupurilor de presiune şi mecanismul de influenţă 3. Evoluţia grupurilor de presiune în Republica Moldova

M.Duverger: M.Duverger: partidele politice au ca obiectiv nemijlocit obţinerea şi participarea la exercitarea puterii politice. Ele vor să obţină încrederea electoratului pentru a-şi promova adepţii în funcţii publice. „Grupurile de presiune însă nu caută să obţină puterea politică. Ele tind să influenţeze pe cei care deţin această putere politică”.

GRUPUL DE INTERESE – GRUPUL DE PRESIUNE GRUPUL DE INTERESE – GRUPUL DE PRESIUNE Grupul de presiune este un grup de interese care activează pe arena politică, efectuează presiune asupra instituțiilor puterii. Diferită abordare: sociologică (grupul de interes) și politologică (grupul de presiune). Dacă grupurile de interese sunt definite ca asociaţii benevole create pentru a exprima şi reprezenta interesele oamenilor, grupurile de presiune sunt organizaţii care tind să susţină sau să stopeze luarea unei decizii concrete de către autorităţile de stat.

Grupuri de presiune sunt numite diferite organizaţii (sindicaliste, de antreprenoriat, religioase, culturale, militare, feministe, asociaţii familiale, de părinţi etc.) ai căror membri, fără a pretinde la putere politică, încearcă să o influenţeze pentru a-şi asigura realizarea intereselor lor specifice. Grupuri de presiune sunt numite diferite organizaţii (sindicaliste, de antreprenoriat, religioase, culturale, militare, feministe, asociaţii familiale, de părinţi etc.) ai căror membri, fără a pretinde la putere politică, încearcă să o influenţeze pentru a-şi asigura realizarea intereselor lor specifice. Grupurile de presiune încearcă să influenţeze elita politică fără a o conduce direct.

Noţiunea de grupuri de presiune vine din şcoala politică americană (A.Bently, D.B.Truman, G.Almond). Noţiunea de grupuri de presiune vine din şcoala politică americană (A.Bently, D.B.Truman, G.Almond). A.Bently: „grupurile de interese” - diverse grupuri organizate de oameni, care au scopuri determinate şi înaintează cerinţe concrete faţă de puterea politică. Grupuri de presiune: - grupuri de presiune sociale; - grupuri de presiune tehnice (“lobbism”)

Termenul „lobbysm” derivă din „lobby” («coridorul central în Capitoliul», SUA, Washington) - în sensul de zone adiacente unei adunări legislative. Lobbyst este persoana folosită în mod profesional spre a exercita influenţă în numele clienţilor. Termenul „lobbysm” derivă din „lobby” («coridorul central în Capitoliul», SUA, Washington) - în sensul de zone adiacente unei adunări legislative. Lobbyst este persoana folosită în mod profesional spre a exercita influenţă în numele clienţilor. Lobbysm este un sistem de influenţare a parlamentarilor sau a funcţionarilor superiori de stat de către anumite grupuri de afaceri, prin intermediul unor agenţi, în vederea adoptării unor hotărâri favorabile acestor grupuri.

ROLUL GUPURILOR DE PRESIUNE ÎN PROCESUL POLITIC Grupurile de presiune redau / transmit cerinţele şi doleanţele, dispoziţiile poporului adresate guvernării, în acelaşi rând influenţează procesul legislativ sau executiv. Joacă un rol important în selectarea experţilor şi a specialiştilor la posturile administrative şi ministeriale. Susţin şi mobilizează oamenii la realizarea programelor guvernamentale.

Funcţiile grupurilor de presiune: Funcţiile grupurilor de presiune: articularea şi agregarea intereselor; de informare şi adaptare – prin informarea puterii despre problemele şi interesele grupurilor corespunzătoare ele leagă societatea cu statul, dar şi asigură o formă organizată de reprezentare a intereselor agregate. Puterea reacţionează la cerinţele grupului şi astfel ea contribuie la adaptarea sistemului politic la noile condiţii de funcţionare.

PLANUL Identificarea grupurilor de presiune. 2. Trăsăturile grupurilor de presiune şi mecanismul de influenţă 3. Evoluţia grupurilor de presiune în Republica Moldova

TRĂSĂTURILE GRUPURILOR DE PRESIUNE caracterul benevol al asocierii – fiecărui cetăţean în parte îi aparţine decizia de a se uni cu alţii şi a forma un grup de interese pentru a-şi promova mai activ propriile interese; Scopul: presiunea exercitată asupra puterii grupul de presiune se limitează doar la influenţa exercitată asupra ei, rămânând în afara puterii. existenţa unui grup organizat în baza unor interese comune.

a) grupuri spontane (grupuri neformale create spontan, adesea sunt violente, ex.: manifestaţii, demonstraţii etc.); a) grupuri spontane (grupuri neformale create spontan, adesea sunt violente, ex.: manifestaţii, demonstraţii etc.); b) neasociative (grupuri neformale cu o organizare slabă, non-violente şi non-permanente, au la bază relaţii de rudenie, prietenie sau confesie etc., ceva ce îi uneşte pe o anumită perioadă, pot evalua în grupuri asociative, în special cele etnice sau religioase);

c) instituţionale (organizaţii formale cu o influenţă puternică: armata, biserica etc.); c) instituţionale (organizaţii formale cu o influenţă puternică: armata, biserica etc.); d) asociative (organizaţii formalizate, specializate pe exprimarea intereselor grupului; sindicate, grupări ale oamenilor de afaceri, asociaţii etnice sau religioase);

promovarea şi apărarea intereselor proprii – interesele pot fi materiale sau spirituale. Dar şi cele spirituale au, de regulă, un fondal material; pentru a da viaţă ideilor, resursul material este necesar (spre deosebire de partidele politice care exprimă interesele diferitelor categorii sociale, grupul de presiune exprimă doar propriile interese); promovarea şi apărarea intereselor proprii – interesele pot fi materiale sau spirituale. Dar şi cele spirituale au, de regulă, un fondal material; pentru a da viaţă ideilor, resursul material este necesar (spre deosebire de partidele politice care exprimă interesele diferitelor categorii sociale, grupul de presiune exprimă doar propriile interese);

Activitatea grupurilor de presiune este publică, dar acţiunile lor în cele mai dese cazuri sunt tenebre. Activitatea grupurilor de presiune este publică, dar acţiunile lor în cele mai dese cazuri sunt tenebre. Ele se străduie să-şi promoveze oamenii săi „de încredere” în diferite structuri ale puterii care ulterior vor apăra interesele acestor grupuri de presiune şi cu ajutorul cărora pot fi influenţate deciziile politice.

- iniţierea campanii în mass-media. - iniţierea campanii în mass-media. - crearea comisii paralele cu experţi şi consultanţi în domeniu, plătiţi de aceste grupuri, pentru a elabora un proiect mai performant. organizarea demonstraţiilor, proteste, greve, acte de nesupunere civilă. utilizarea mecanismelor mai puţin legale – ameninţarea elitelor (șantaj, corupția, lichidarea fizică a oamenilor politici, etc.)

INFLUENȚA Influenţa grupurilor de presiune este determinată în cele mai dese cazuri de numărul de membri, de potenţialul lor economic, de resursele de forţă politică, de gradul de soluţionare a problemelor ce stau în calea afirmării, dar şi de selectarea adecvată a metodelor de presiune aplicate pentru a-şi consolida rolul exercitat în societate.

PLANUL 1. Identificarea grupurilor de presiune. 2. Trăsăturile grupurilor de presiune şi mecanismul de influenţă 3. Evoluţia grupurilor de presiune în Republica Moldova

Descentralizarea sistemului politic din anii '90 a contribuit la creşterea numărului de grupuri de interese. Activitatea lor a fost stimulată de poziţia slabă a sistemului de pluripartidist. Descentralizarea sistemului politic din anii '90 a contribuit la creşterea numărului de grupuri de interese. Activitatea lor a fost stimulată de poziţia slabă a sistemului de pluripartidist. În perioada edificării statului grupurile de presiune erau mai puternice şi mai active, pentru că în procesul de tranziţie legislaţia este imperfectă, mecanismul de susţinere a dreptului nu funcţionează. Activitatea lor era ascunsă, practic nu putea fi urmărită legal sau mediatic.

Birocraţia guvernamentală este calea principală de influenţă şi acces la deciziile politice. Atractivitatea acestui canal constă în operativitatea obţinerii deciziei necesare cu minimum de discuţii publice. Complicaţia apare din considerentul că birocraţia (cu excepţia funcţiilor eligibile, se formează în baza numirii), nu depinde de procesul electoral şi practic este imposibil controlul ei prin metode democratice. Birocraţia guvernamentală este calea principală de influenţă şi acces la deciziile politice. Atractivitatea acestui canal constă în operativitatea obţinerii deciziei necesare cu minimum de discuţii publice. Complicaţia apare din considerentul că birocraţia (cu excepţia funcţiilor eligibile, se formează în baza numirii), nu depinde de procesul electoral şi practic este imposibil controlul ei prin metode democratice.

Dintre cazurile de lobby care au căpătat rezonanţă sunt Legea nucului nr.658-XIV din 29 octombrie 1999 (modificată abia în 2004, fiind lichidate lacunele ei cu privire la exportul de nuci, al produselor derivate din nuci şi al lemnului de nuc), scandalul CAIRO, eliberarea de impozite a firmei Seabeco, tranziţia pe teritoriul Moldovei a trenului cu deşeuri radioactive de la Kozlodui (Bulgaria), monopolul companiei Voxtel pe piaţa telefoniei mobile, procurarea automobilelor Škoda, etc. Dintre cazurile de lobby care au căpătat rezonanţă sunt Legea nucului nr.658-XIV din 29 octombrie 1999 (modificată abia în 2004, fiind lichidate lacunele ei cu privire la exportul de nuci, al produselor derivate din nuci şi al lemnului de nuc), scandalul CAIRO, eliberarea de impozite a firmei Seabeco, tranziţia pe teritoriul Moldovei a trenului cu deşeuri radioactive de la Kozlodui (Bulgaria), monopolul companiei Voxtel pe piaţa telefoniei mobile, procurarea automobilelor Škoda, etc.

Specific pentru multe grupuri de presiune din Republica Moldova este aplicarea neprofesionistă, sporadică a tehnicilor şi a metodelor de influenţă. Ele acţionează indirect prin persoanele lor în legislativ care le apără interesele. Modurile de achitare cu aceste persoane sunt diverse: de la mită până la posturi ocupate ulterior în diverse firme, fie promovarea, angajarea copiilor, nepoţilor etc. În Moldova sunt puternic dezvoltate relaţiile de nănăşism, cumătrism, care la fel favorizează influenţa persoanelor din exterior. Specific pentru multe grupuri de presiune din Republica Moldova este aplicarea neprofesionistă, sporadică a tehnicilor şi a metodelor de influenţă. Ele acţionează indirect prin persoanele lor în legislativ care le apără interesele. Modurile de achitare cu aceste persoane sunt diverse: de la mită până la posturi ocupate ulterior în diverse firme, fie promovarea, angajarea copiilor, nepoţilor etc. În Moldova sunt puternic dezvoltate relaţiile de nănăşism, cumătrism, care la fel favorizează influenţa persoanelor din exterior.

Eventuala influenţă a unor interese de grup asupra organelor puterii de stat în Republica Moldova şi, respectiv, creşterea corupţiei a acutizat problema privind reglementarea activitații de lobbysm în statul moldovenesc. Eventuala influenţă a unor interese de grup asupra organelor puterii de stat în Republica Moldova şi, respectiv, creşterea corupţiei a acutizat problema privind reglementarea activitații de lobbysm în statul moldovenesc. Experiența SUA: legea cu privire la lobbismul intern (1948); legea cu privire la lobbism extern (1966).

În februarie a. 2000 Preşedintele Republicii Moldova P.Lucinschi a propus proiectul de lege cu privire la lobbysm. În februarie a. 2000 Preşedintele Republicii Moldova P.Lucinschi a propus proiectul de lege cu privire la lobbysm. În consecinţă, opinia publică negativă formată la acest subiect a stopat procesul de adoptare. Prin acest proiect s-a încercat o reglementare mai realistă a presiunilor politice exercitate asupra organelor decizionale, a surselor de finanţare a instituţiilor de lobby şi a fluxurilor financiare din această sferă.

Aceasta ar fi facilitat lichidarea corupţiei şi ar fi redus din deciziile luate în detrimentul societăţii noastre. Aceasta ar fi facilitat lichidarea corupţiei şi ar fi redus din deciziile luate în detrimentul societăţii noastre. La momentul de faţă se resimte tot mai puternic necesitatea reglementării legale a activităţii grupurilor de presiune. Cu atât mai mult cu cât Planul de Acţiuni Uniunea Europeană - Republica Moldova (2005) prevede în pct.1 „Priorităţi pe termen scurt”: elaborarea şi aprobarea proiectului de Lege cu privire la lobbysm (alin.8).

Grupurile de presiune îşi îndeplinesc eficient rolul când reprezintă multitudinea de interese existente în societate: economice, sociale, ideologice, culturale, etnice, ecologice, teritoriale, religioase, de ramură etc. Grupurile de presiune îşi îndeplinesc eficient rolul când reprezintă multitudinea de interese existente în societate: economice, sociale, ideologice, culturale, etnice, ecologice, teritoriale, religioase, de ramură etc. Reprezentarea intereselor garantează influenţa adoptării deciziilor politice, asigură fluxul de informaţie şi susţinere de care au nevoie organele puterii de stat. Grupurile de presiune sunt în acelaşi timp baza și un component important sistemului politic, care asigură transmiterea operativă a cerinţelor.