🗊Презентация Economie. (Curs 1)

Economie Duguleană Mihai Contact - mihai.duguleana@unitbv.ro Materiale – http://mihai.duguleana.com

Sistemul de notare Prezenta seminar – 1p Colocviu (teste seminar) – 4p Examen tip grilă – 5p ---------------------------------------- TOTAL: 10p Colocviu (teste seminar) min 50% Examen min 50%

Structura cursului de Economie Curs 1 – Notiuni introductive de economie, Romania și UE Curs 2 – Economia de piață. Costuri și rentabilitate Nevoi, resurse, piață, bani, proprietate, tipuri de costuri, profit Curs 3 – Statul și economia. Industria auto Macroeconomie, Creștere economica, PIB, Somaj,Inflatie, Crize economie, Comer exterior, Uniunea Europeană Curs 4 – Venituri. Piața de capital Salariu. Profit. Dobânda. Curs 5 – Marketing. Marketingul în industria auto Marketingul offline/online. Industria web. Curs 6 – Antreprenoriat. Proiecte Europene. Micii producători în industria auto. Înființarea unei PFA, unui SRL/SRLd. Curs 7 – Finanțe personale. Raportari financiare, Taxe, soluții de creditare, fonduri de investiții, fonduri mutuale

Cărți suport pentru curs Steven D. Levitt, Stephen J. Dubner – Freakonomics: Un economist rebel dezvăluie partea ascunsă a lucrurilor Explică modul in care oamenii actioneaza pentru a obtine ce-si doresc. Daca v-ați întrebat De ce traficantii de droguri mai locuiesc cu mamele lor? Care este mai periculoasa: o arma sau o piscina? De ce parintii isi boteaza copiii cu nume care le-ar putea dauna in cariera si chiar in viata? Ce au in comun profesorii de liceu si luptatorii de sumo? De ce se aseamana Ku Klux Klanul cu un grup de agenti imobiliari? De ce legislatia privind avorturile afecteaza rata criminalitatii intr-o societate? John Perkins – Confesiunile unui asasin economic Ce este un asasin economic? Cum se fură de miliarde de dolari din țări din intrega lume? De cine sunt susținuți (Banca Mondiala, agentia SUA pentru Dezvoltare Internationala, etc)? Cum lucrează (rapoarte financiare frauduloase, alegeri trucate, mita si santaj si crima)? Adam Smith – Avuția Natiunilor Cum de o carte scrisă în 1776 este încă actuală. O sinteză a sistemelor economice şi a părţilor sale componente, interconectate. John Maynard Keynes - Teoria generală a ocupării forței de muncă, a dobânzii și a banilor Legătura dintre politica monetară a unei țări și inflație, somaj, etc. Relația dintre crizele financiare și sistemele totalitare (dictaturi). Karl Marx – Capitalul Profitul, valoarea adăugată, rolul producției de mărfuri în capitalism, rolul angajatului în societate, productivitatea muncii

Economiști care au influențat decisiv înțelegerea noastră asupra economiei John Forbes Nash – teoria jocurilor, A Beautiful Mind Gary Becker – influența stresului asupra capitalului uman Barbara Bergmann – discriminarea la locul de muncă Hernando de Soto – protejarea proprietății în țările în curs de dezvoltare Laureatul premiului Nobel 2015: Angus Deaton: “Pentru a configura politicile care promovează bunăstarea și reduc sărăcia, mai întâi trebuie să înțelegem opțiunile individuale de consum.”

Cu ce veți rămâne după acest curs O înțelegere mai bună a principiilor de bază ale economiei Posibilitatea de a folosi anumite elemente din mediul în care activați (micro/macro) în avantajul dumneavoastră, atât în industria auto, cât și în alte industrii O experiență introductivă asupra modului în care puteți crește activele dumneavoastră Înțelegerea unor termeni economici comuni folosiți în mod uzual în mass media (PIB, somaj, producție, acțiuni, obligațiuni, politica monetară) Înțelegerea principiilor de bază alte marketingului online, modul în care funcționează industria WEB Cum puteți înființa o firmă sau un PFA, pași introductivi în crearea și administrarea unei afaceri O clarificare într-o anumită măsură a viitorului dumneavoastră

Cu ce unelte lucrăm în economie? Așa cum în agricultură folosim tractoare, combine agricole, instalații de irigare, etc. Așa cum în silvicultură folosim drujbe, conveioare, macarale, etc. Așa cum în industria auto folosim roboți, materiale, programe soft de proiectare, bancuri de probă, etc., Tot așa, și Economia folosește intrumente specifice. Acestea pot fi grafice, tabele, formule matematice, teoreme, leme, etc. Important este modul în care folosim aceste instrumente pentru a modela raționamente și pentru a rezolva probleme teoretice sau practice.

Utilizarea graficelor în economie Un grafic are 2 axe: axa abciselor – axa X – axa orizontală – axa categoriilor axa ordonatelor – axa y – axa verticală – axa valorilor

Ce este Statistica? Obiectul de studiu al statisticii economice îl constituie fenomenele şi procesele economice de masă, asupra cărora acţionează legi statistice. Aceste legi statistice se manifestă sub formă de tendinţă, într-un număr mare de cazuri individuale, diferite ca formă de manifestare, dar care aparţin aceleaşi esenţe. Statistica studiază latura cantitativă a acestor fenomene, în strânsă legătură cu cea calitativă. Trăsăturile obiectului de studiu al statisticii economice sunt: Caracterul de masă al fenomenelor sociale şi economice, care oferă posibilitatea de manifestare a legilor statistice; Aspectul cantitativ al fenomenelor social-economice de masă, în strânsă legătură cu aspectul calitativ, în condiţii concrete de timp şi spaţiu.

Etapele cercetării statistice observarea statistică, care constă în culegerea propriu-zisă a datelor, prin înregistrarea lor pe suport de hârtie sau electronic, centralizarea formularelor, introducerea lor în fișiere, pe calculator, verificarea de ansamblu a datelor introduse (de exemplu: vârsta să nu fie decât un număr pozitiv, întreg, cuprins între 0 și 100, cu maxim două caractere; genul nu poate avea decât una din cele două litere stabilite pentru variantele feminin, respectiv masculin, de exemplu: F sau M); prelucrarea statistică a datelor constă în aplicarea metodelor statistice pentru calculul indicatorilor statistici ce caracterizează forma, tendința, gradul de variaţie a fenomenelor etc.; analiza şi interpretarea rezultatelor constă în prezentarea rezultatelor, analiza, interpretarea lor, realizarea unor comparații, verificarea unor ipoteze, etc.

Cursul 1 - Rezumat Notiuni economice de bază Noțiuni de micro-economie. Cererea. Oferta. Elasticitatea cererii/ofertei Concurența. Tipuri de concurență. Piața muncii. Piața informaței. Piața financiară. Macro-economie. Indicatori macro-economici naționali și Europeni. Date despre PIB, somaj, creșterea economică

Ce este Economia? Definiția Wiki: Economia (din limba greacă οίκος [oikos], 'casă' și νομος [nomos], 'conducere') este o știință socială ce studiază producția și desfacerea, comerțul și consumul de bunuri și servicii. Producţia, distribuţia şi consumul bunurilor şi serviciilor reprezintă, la nivelul unei țări, economia acesteia. În alte cuvinte, Economia studiază ansamblul activităților de producție, distribuție și consum, la nivel teoretic și practic. ECONOMIA:  ca realitate cuprinde toate activitatile pe care oamenii le desfasoara pentru a crea bunuri in vederea satisfacerii nevoilor lor. O altă definiție a economiei: Economia este ştiinţa socială care studiază modul în care resursele sunt alocate între utilizări alternative pentru a satisface nevoile umane.

Nevoile și trebuințele umane Ce sunt nevoile umane? Sinonime ale cuvântului nevoie: Dorință Preferință Așteptare Cerinţă Trebuință Necesitate În ce sens? Pentru a avea Pentru a fi Pentru a crede

Piramida trebuițelor umane

Problema rarității Resursele reprezintă elementele utilizate pentru a acoperi nevoile. Resursele, în toate situațiile, sunt limitate deoarece există în cantități finite pe planeta noastră. Caracterul limitat al resurselor impune folosirea lor rațională. Unele dintre resurse se pot recupera și refolosi, dar multe resurse importante pentru existența umană se consumă și nu mai pot fi recuperate. Există și resurse care se pot regenera (care?), în măsura în care se asigură un consum rațional al acestora, care să le permită regenerarea. Raritatea reprezintă insuficienţa bunurilor economice în raport cu nevoile oamenilor

Economia naturală. Schimbul Nevoile personale se pot acoperi prin autoconsum sau prin schimb. Economia naturală: formă de organizare a activității economice în care nevoile de consum sunt satisfăcute din rezultatul propriei activități, fără a se apela la schimb. Preponderentă până la revoluția industrială, izolare economică, eficiență economică redusă. Ce credeți că se întâmplă în prezent? Schimbul: folosirea rezultatelor propriei activități pentru a primi în compensație alte bunuri sau monedă. Specializarea, autonomia economică, instituți economică centrală – piața, monetizarea. Piaţa – schimbul organizat de bunuri, servicii sau resurse între vânzători şi cumpărători. Piața - orice fel de reglementare, facilitate, care permite vânzătorilor și cumpărătorilor să obțină informații și să facă afaceri unii cu alții.

Principii economice Oamenii sunt raționali, au un comportament rațional. Deciziile lor sunt deci în mare masură raționale. Oamenii trebuie să facă alegeri. „Tot omul este împărat în casa sa” Alegerea implică costuri. Costul unui bun reprezintă șansa sacrificată. Care este costul unui student pentru a participa la cursuri? Costul de oportunitate – costul șansei pierdute. Exemplul unui fotbalist. Oamenii iau decizii “la margine” - schimbări marginale - răbdare, prudență și perseverență în orice act de decizie. Cazul unei firme de transport. Stimulentele modifică comportamentul oamenilor. Ce se întâmplă dacă crește prețul benzinei? Cum se poate influența rata natalității? Schimbul aduce câștiguri atât vânzatorilor cât și cumpărătorilor. Schimb = libertate. De la toc la folosirea monezii. Specializarea. Oamenii se adaptează la acțiunile celorlalți – economia planificată vs economia de piață - mîna invizibilă – Adam Smith 1776 Oamenii sunt atenți la eficiență și echitate - eșecul piețelor - externalitățile = impactul acțiunii unei firme asupra bunăstării unor persoane sau altor firme, care pot fi sau nu în legătură directă cu aceasta: negative (poluarea) / pozitive (descoperiri științifice). Eficiența productivă vs eficiența alocativă – Gara din Fălchiu. Echitatea - distribuția corectă a beneficiilor economice

Ce este microeconomia? Microeconomia se ocupă cu studiul comportamentului economic al diferiților consumatori si problematica împărțirii bunurilor limitate si a venitului limitat. În cadrul microeconomiei indivizii sunt văzuți ca forță de muncă, ca și consumatori ai bunurilor produse, pe care aceștia le consumă cu scopul de a-și maximiza folosința. Unitățile de producție utilizează factorii de producție cum ar fi munca, capitalul, progresul științific cu scopul de a maximiza profitul. Concepte micro-economice: Cererea și oferta - Elasticitatea prețului - Surplusul consumatorului și producătorului

Piața Piața - Cadrul în care se desfășoară schimburile, modul în care cumpărătorii interacționează cu vânzătorii, se informează reciproc cu privire la caracteristicile mărfurilor, fac operațiuni de vânzare – cumpărăre. În vorbirea curentă, cuvântul piață înseamnă locul unde oamenii cumpără sau vând bunuri. De exemplu, piața Astra, din cartierul Astra din Brașov, reprezintă un loc în care sunt construite spații de vânzare pentru produse dintre cele mai diverse: fructe, legume, lactate, carne, miere etc. În teoria economică, piața are o semnificație mai generală. O piață constă în orice fel de reglementări, acorduri, facilități, care permit vânzătorilor și cumpărătorilor să comunice între ei și să facă afaceri unii cu alții.

Regurile pieței Reglementările sunt regulile care guvernează schimbul din cadrul pieței respective. Prin stabilirea unor norme, a unor legi care reglementează schimbul, piața apare ca un schimb organizat de bunuri între cumpărători și vânzători. Fără aceste reguli, de exemplu, nu ar fi posibile vânzările on-line, comenzile prin telefon sau fax, vânzările și cumpărările de acțiuni etc. Regulile după care se desfășoară schimbul, regulile jocului, scrise sau nescrise, trebuiesc cunoscute și respectate de toți participanții la schimb. Prin aceste reguli se stabilesc drepturile participanților la schimb și modalitatea prin care aceste drepturi sunt protejate.

Modelul cererii și ofertei Există o mare diversitate de piețe, în funcție de bunurile tranzacționate, aria de cuprindere, regulile specifice de desfășurare a tranzacțiilor, particularitățile locale etc. Este dificil să se cuprindă toate aspectele într-o sigură analiză. Economiștii folosesc un model, o abstractizare a realității: modelul cererii și ofertei – pentru a analiza felul în care cumpărătorii și vânzătorii interacționează în cadrul pieței, reliefând aspectele comune ale comportamentului acestora. De ce este nevoie pentru un astfel de model? Acest model permite descrierea esenței relațiilor de piață, principiilor fundamentale ale comunicării dintre vânzători și cumpărători, ale desfășurării actului de vânzare – cumpărare, a mecanismului intim al formării prețurilor, adică elemente comune tuturor piețelor.

Cererea Dorințele oamenilor sunt nelimitate. Multe dintre dorințele oamenilor nu pot fi satisfăcute, în principal din lipsa resurselor. Resursele fiind limitate, oamenii trebuie să decidă modalitatea de folosire a lor. Cererea pune în evidență decizia privind dorințele care pot fi satisfăcute, folosind resursele disponibile. În definirea conceptului cererii, economiștii pleacă de la o premiză fundamentală: cumpărătorii reacționează la stimulente. Unul dintre stimulentele care influențează comportamentul oamenilor îl constituie prețul bunurilor. La care alte stimulente vă mai puteți gândi? Venitul curent obținut, venitul viitor așteptat, avuția sau averea, prețurile altor bunuri, așteptările sau previziunile.

Funcția cererii Pentru a putea pune în evidență relația dintre prețul unui bun și cantitatea cerută din acel bun, influența celorlalți factori trebui menținută constantă. Se va putea astfel determina funcția cererii, adică legătura dintre dorințele cumpărătorilor privind achizițiile dintr-un anumit bun și prețul acelui bun.

Ce înseamnă cererea Funcția cererii p = f(Q) p = a + b·Q Q = g(p) Cererea este un concept ex ante. Cantitatea cerută la un anumit preț reprezintă ceea ce doresc cumpărătorii să cumpere, nu ceea ce au cumpărat. Exprimarea cererii are loc, ca moment de timp, înaintea derulării actului de vânzare – cumpărare.

Variația cererii Ce înseamnă o “scădere” (sau o “creștere”) a cererii?

Oferta Oferta este expresia dorințelor vânzătorilor cu privire la cantitățile din bunul respectiv pe care doresc și pot să le vândă, în funcție de preț. Oferta pentru un bun exprimă relația dintre cantitatea totală pe care vânzătorii doresc și pot să o vândă la fiecare nivel al prețului, într-o anumită perioadă de timp, într-un anumit spațiu geografic, în condițiile în care toți ceilalți factori de influență rămân nemodificați. Funcția ofertei unui bun este o expresie matematică care reflectă relația dintre preț și cantitatea oferită: p = f(Q)

Curba ofertei

Factori care determină variația ofertei Oferta este un concept ex ante. Cantitatea oferită la un anumit preț reprezintă ceea ce doresc vânzătorii să vândă la prețul respectiv, nu ceea ce se vinde efectiv. Exprimarea ofertei are loc, ca moment de timp, înaintea derulării actului de vânzare – cumpărare.

Echilibrul pieței Echilibrul este o situație în care forțele opuse sunt de aceeași intensitate și se anihilează reciproc. Echilibrul se păstrează atât timp cât intensitatea forțelor se menține și nu apar alți factori a căror influen Prețul pentru care cantitatea cerută este egală cu cantitatea oferită se numește preț de echilibru iar cantitatea corespunzătore acestui preț se numește cantitate de echilibru. Piața tinde către echilibru deoarece ajustările de preț schimbă planurile vânzătorilor și cumpărătorilor. O situație de dezechilibru generează o schimbare a prețului care determină modificări ale cantităților cerute și oferite în sensul de realizare a echilibrului.

Prețul Prețul este un regulator al pieței, adică joacă rolul unei pârghii care asigură reglarea automată a funcționării pieței oricărui bun. Dacă prețul unui bun este prea mare, cantitatea oferită din acest bun va depăși cantitatea cerută iar planurile vânzătorilor privind vânzările nu se vor îndeplini. Dacă prețul este prea mic, cantitatea cerută va depăși cantitatea oferită, iar planurile cumpărătorilor privind cumpărările nu se vor îndeplini. O parte din cantitatea pe care cumpărătorii doresc să o cumpere nu va fi putea fi asigurată din lipsă de ofertă.

Deficit și excedent Dacă prețul este mai mic decât prețul de echilibru, pe piață va apărea un deficit, iar dacă prețul este mai mare decât prețul de echilibru, pe piață va apărea un excedent. Se pot prevedea schimbările pe care le va înregistra prețul pentru a elimina deficitul sau surplusul? Răspunsul este afirmativ deoarece schimbările prețului, în direcția prețului de echilibru, sunt benefice atât pentru vânzători cât și pentru cumpărători.

Efectele scăderii cererii când cererea scade, atât prețul cât și cantitatea de echilibru scad; când cererea crește, atât prețul cât și cantitatea de echilibru cresc.

Efectele scăderii ofertei când oferta scade, prețul de echilibru crește iar cantitatea de echilibru scade; când oferta crește, prețul de echilibru scade iar cantitatea de echilibru crește.

Elasticitatea cererii

Tipuri de elasticitate a cererii în funcție de preț

Elasticitatea punct. Coeficientul de elasticitate Expresia de calcul a elasticității punct este: Cererea este elastică atunci când coeficientul de elasticitate a cererii în funcție de preț este supraunitar, inelastică dacă este subunitar și cu elasticitate unitară dacă este egal cu 1.

Ce este macroeconomia? Spre deosebire de microeconomie, macroeconomia lucrează cu mărimi agregate, cercetează comportamentul economiei în general, (venitul total, gradul de ocupare al forței de muncă, rata inflației, etc). Macroeconomia încearcă să găsească explicații pentru oscilațiile conjuncturale, să găsească factorii de control relevanți și să stabilească dependențele acestora. Guvernele încearcă să controleze unele elemente macro-economice, prin modificări ale impozitelor, dobânzilor sau a cererii statului, urmărind spre exemplu stabilitatea nivelului prețurilor, mărirea gradul de ocupare completă a forței de muncă sau creșterea economică. Mărimile macroeconomice joacă un rol important în procesul politic de legitimare, deoarece pot fi interpretate de alegători ca un indiciu asupra calității muncii guvenului (Wiki).